Imi plac filmele. Nu atat de mult incat sa ma inghesui la vad o premiera, dar suficient de mult pentru a programa o seara de film. Din pacate filmele au devenit din ce in ce mai comerciale , din ce in ce mai previzibile si bineinteles din ce in ce mai violente. In ziua de azi daca filmul nu are un dram de violenta nu e bun. Drept pentru care (eu nefiind un om violent ) prefer filmele vechi , filmele de epoca si bineinteles filmele alb-negru.Sunt satula pana peste cap de filmele cu sodatul american vesnic invincibil. Si de mafia siciliana m-am saturat. De doguri si prostitutie nu mai zic . Poate de aceea prefer filmele de alta factura. Mult mai umane si mai apropiate de viata si povestile noastre de viata. Pentru ca putini dintre noi fac parte din trupele speciale si putini sunt mafioti adevarati. Nu mai vorbim de faptul ca in viata aproape niciodata finalul unui razboi indiferent de natura lui , nu este fericit.
Pe cale de consecinta, sansele mele de a fi salvata de un barbat puternic , frumos si plin de curaj de un talhar sunt aproape ca sunt nule. Dar sa traiesc clipe de amor precum cele din ” Postasul suna intotdeauna de 2 ori” e posibil. Ce sanse am eu sa ajung miliardara peste noapte sau un mafiot de temut? Nici daca visez nu reusesc sa ajung . Dar am toate sansele sa ajung un om de afaceri , nu pentru ca am castigat la loto ci pentru am invatat si am muncit.
Cu alte cuvinte imi plac filme ca trateaza povesti de viata bune si rele. Povesti in care oricare dintre noi pot fi protagonisti. Imi plac si filmele fantastice. Pentru ca intr-un trecut indepartat sau in alte universuri este posibil ca legendele sa fi existat . Si adevarul este ca fiecare dintre noi spera ca de undeva , nimeni nu stie de unde , sa apara vreun super -erou sau vreun vrajitor care sa ii pedeapseasca pe cei rai . Misticul si fantezia fac parte din fiinta umana.
Dar dincolo de toate astea traim intr-o lume plina de violenta . Violenta genereaza violenta. Oriunde intorci capul vezi oameni omorandu-se , injurandu-se , certandu-se , etc. Nu cred ca mai este nevoie ca lumea mea , mica mea lume unde pot cat de cat sa hotaresc ce se intampla , sa fie invadata de violenta. Nici macar de cea vizuala.
