Intotdeauna moartea , bolile si accidentele sunt lucruri care se intampla altora. Oricui altcuiva mai putin noua. Si atunci cand ni se intampla, universul nostru se destrama. Iti dai seama brusc ca mare lucru nu insemni. Si pana la urma de ce ai fi mai special decat altii? Fiecare are dreptul sa traiasca nu-i asa? De ce ar fi viata ta mai importanta decat a mea?Cata vreme esti tanar si “calare pe cai” nu ai de ce sa te gandesti ca este posibil sa mori chiar in aceasta clipa. Poate ca asa si e. Si totusi oamenii mor. In fiecare minut moare cineva undeva. Moare din cauza unei boli chinuitoare sau in cel mai stupid mod. Dar cred ca cel mai grav este ca oamenii mor din cauza rautatii , lacomiei sau nepasarii altora. In aceasta categorie intra cea mai mare parte a semenilor.
Adesea ignoram oamenii bolnavi . Chiar si pe cei ce fac parte din familia noastra. Preferam sa credem ca daca nu se vaita toata ziua nu e atat de grav. Si inchidem ochii cu buna stiinta pentru ca viata noastra e mai importanta decat a celui bolnav, care oricum prea mult nu mai are de trait. Si bineinteles ca moartea vine. Vine cand te astepti mai putin si lasa in urma adanci mustrari de constiinta si sentimenete de vinovatie. In cazuri de calamitati naturale nu donam nimic pentru ca nu ne place sa fim manipulati .
Si pentru ca omul este prin natura lui egoist , ne intereseaza mai mult ce simtim noi decat faptul ca cel aflat de patul de moarte poate a trecut prin clipe greu de imaginat. Inchipui-ti ca mai ai 5 minute de trait. Si ca stii lucrul asta. La ce te gandesti? Esti disperat ca nu ai aratat destula iubire si ca nici nu mai ai timp sa o faci. Ca nu te-ai ocupat suficient de educatia copiilor tai, desi ai fi putut sa o faci , iar acum vor ramane singuri fara ca ei sa fi invatat macar niste principii elementare. Ca mori in bratele unui medic care te priveste indiferent. Sau mori aruncat in strada, sub un pod. Si lista ramane deschisa.
Dar ciclul vietii se repeta. Unii mor , altii se fac ca nu vad. Iar intr-o buna zi vom muri si noi , iar altii ne vor intoarce spatele cu gratie. Si tot ceea ce mai ai de facut este sa faci fata disperarii si fricii care te cuprinde.